Ziua 14 – Arigatou gozaimasu, Tokyo!

Iată că a sosit și ziua despărțirii. Sâmbătă dimineață ne-am întâlnit pentru ultima dată în fața reședinței, cu valizele pline de suveniruri și cumpărături, dar, mai presus de toate, cu sufletele pline de amintiri, experiențe și prietenii pe care le vom păstra mult timp de acum înainte.

La ora 6 am pornit spre aeroport, împreună cu grupul din Tunisia, alături de care am împărțit multe dintre activitățile și excursiile din aceste două săptămâni. Tot în această zi își vor lua rămas-bun de la Tokyo și grupuri din Peru, Taiwan și Mexic, dar și o mulțime de elevi internaționali.

Începând de duminică, reședința urma să primească o nouă serie de elevi internaționali, pregătiți să își înceapă propria aventură în Japonia, exact așa cum am făcut și noi în urmă cu două săptămâni.

Înainte de plecare, am rugat-o pe Zara să facă un scurt rezumat al experienței sale din tabără:

Tabăra din Japonia, organizată de către EF a fost o experiență de neuitat. Șocul cultural din primele zile a fost mare, la fel ca cel termic. Umiditatea și temperatura în sine au fost ridicate, dar după câteva zile ne-am obișnuit cu senzația termică.

Cursurile predate de către Asuka Miyamoto au fost distractive și interactive. Într-una dintre zile, aceasta ne-a arătat cum să facem origami. De asemenea, pe parcursul a acestor cursuri am realizat că o parte din cuvintele limbii japoneze (cele moderne) sunt de fapt luate din limba engleză.

Excursiile prin jurul capitalei au fost minunate, preferata mea fiind cea de la TeamLab. Acest loc prezenta o galerie de artă modernă, folosind luminile ca mod de exprimare. Fiecare cameră este în continuă mișcare, deoarece proiecțiile de pe pereți se schimbă mereu, dând privitorului șansa de a vedea ceva nou în același loc în care se afla cu câteva minute înainte.

Am vizitat o mulțime de temple, cu scopul de a înțelege mai bine cultura japoneză tradițională.

Priveliștile au fost uimitoare, străzile, locurile publice, cat și cele private au fost mereu impecabile.

Scriu aceste cuvinte stând în microbuz, în drum spre aeroport, cu tristețe, deoarece aș dori să mai stau aici. Sper ca în viitor să mai vizitez acest loc atât de diferit.

Ajunse la aeroport, toate formalitățile au decurs surprinzător de repede. Un mare avantaj a fost faptul că, încă din seara precedentă, fetele și-au cântărit bagajele și s-au asigurat că se încadrează în limita admisă, astfel că nu am avut nicio surpriză la check-in.

Odată trecute de controlul de securitate, am avut aproape două ore la dispoziție pentru relaxare. Fetele au profitat de ultimele magazine din aeroport, au cumpărat ultimele gustări japoneze sau mici suveniruri, sau au ales pur și simplu să se odihnească înaintea zborului lung care ne aștepta.

Nu puteam pleca fără să le adresez fetelor o ultimă întrebare:

– Ați mai veni în Tokyo?

Răspunsul a venit instantaneu și la unison:

– Daaaa!

Cred că acesta spune totul despre cele două săptămâni petrecute aici.

Zborul spre Istanbul a durat puțin peste 11 ore, timp în care am avut ocazia să ne odihnim, să vizionăm câteva filme, să ascultăm muzică și să ne bucurăm de cele două mese servite la bord. Încet, încet, oboseala și-a spus cuvântul, iar multe dintre noi am adormit pentru câteva ore.

Am aterizat la timp în Istanbul, iar în escala scurtă ne-am îndreptat către poarta de îmbarcare pentru ultimul segment al călătoriei. De această dată, zborul până la București a durat doar aproximativ 50 de minute, iar timpul a trecut parcă într-o clipă.

La sosirea în București ne-am recuperat bagajele și ne-am îmbrățișat înainte de despărțire. Pentru unele dintre fete, aventura se încheia odată cu revederea familiilor care le așteptau cu nerăbdare în aeroport. Altele mai aveau de parcurs încă un drum spre casă, cu un zbor intern sau câteva ore bune de călătorie până în orașele lor.

La finalul taberei, discuțiile s-au îndreptat deja spre vara viitoare, iar multe dintre fete mi-au spus că abia așteaptă să descopere selecția de tabere pentru anul următor.

În această zi spunem „Arigatou gozaimasu!” – expresia japoneză prin care îți arăți recunoștința cu respect și care înseamnă „Vă mulțumesc foarte mult!”. Este modul nostru de a-i mulțumi orașului Tokyo pentru toate experiențele extraordinare pe care ni le-a oferit, pentru oamenii pe care i-am întâlnit, pentru locurile pe care le-am descoperit și pentru lecțiile pe care le-am învățat în aceste două săptămâni.

Le mulțumesc fetelor pentru că au făcut din această tabără o experiență atât de frumoasă. Au fost curajoase, deschise către nou, au ieșit din zona de confort, au învățat să se descurce într-o țară complet diferită, și-au făcut prieteni din întreaga lume și, poate cel mai important, au căpătat mai multă încredere în propriile forțe.

Fiecare călătorie ne schimbă câte puțin. Ne ajută să devenim mai independenți, mai înțelegători, mai curioși și mai deschiși către lumea din jur. Iar aceasta este, poate, cea mai valoroasă amintire pe care o luăm cu noi acasă.

Arigatou gozaimasu, Tokyo! Sperăm să ne revedem într-o zi.

Pe curând!

Mai multe imagini din ziua 14 din tabăra din Tokyo aici: Album Tabăra Tokyo 2026 – ziua 14