Ziua 6 – Centrul Cultural Polinezian

Vineri a început la școală cu micul dejun și o sesiune de ghicit viitorul și a continuat cu o experiență culturală extrem de bogată la Centrul Cultural Polinezian într-o excursie ce ne-a purtat pe 6 insule, prin 6 culturi cu ale lor tradiții, dansuri și cântece.

La ora 9 ne-am întâlnit cu toții la școală pentru un mic dejun care să ne dea energie pentru ziua ce urma. Ioana B., și-a luat locul la masa de tarot pentru sesiunea de citit în cărți. Xaria și Valeria au participat și ele alături de grupele lor de studiu într-o sesiune de ghicit viitorul organizată la școală cu scopul dezvoltării abilităților de comunicare.

Au fost râsete în hohote, mai ales că unii dintre elevi s-au dovedit a fi și actori foarte buni! Ne-am distrat copios timp de o oră iar apoi ne-am luat prânzul la pachet, quesadilla cu pui și cheddar plus snackuri. Drumul până la autocarul care avea să ne ducă la centrul cultural a durat doar 8 minute și după ce ne-am îmbarcat, șoferul, un localnic foarte haios ne-a făcut o scurtă prezentare a drumului pe care urma să-l facem.

Călătoria a durat o oră și jumătate timp în care am admirat peisajul și am aflat lucruri interesante despre insulă cum ar fi că plajele din Waikiki sunt artificiale și au fost create aducând nisip tocmai din Australia! Insula Oahu este creată din doi vulcani: Waianae și Koolau care o și împart. Pe partea de insulă pe care am mers noi, localnicii obișnuiesc să-și instaleze corturi mari pe plajă și să se mute acolo în weekend pentru a petrece timp alături de familie.

Și fiindcă tot veni vorba de familie, atât în autocar șoferul cât și în tot centrul cultural, am fost numiți ”family” – de la termenul din limba hawaiiană, ohana ca semn de respect și afecțiune. Desigur, am fost întâmpinați mereu cu Aloha ce înseamnă atât bun venit, cât și pe curând dar și iubire.

Centrul Cultural Polinezian este construit pe terenul universității Brigham Young și fiind o organizație non profit, folosește veniturile generate din vânzarea biletelor de intrare pentru a oferi burse studenților. 70% dintre angajații centrului cultural sunt studenți ce pot lucra 20 de ore pe săptămână în timpul anului școlar și 40 de ore pe săptămână în timpul vacanțelor. Desigur, cei mai mulți dintre ei, sau mă rog, cei care participă la spectacolele culturale provin din insulele pe care le prezintă.

Însă ce e mai exact? Este un muzeu viu, un centru de recreere și un centru cultural în aer liber. La intrare sunt restaurante sau food trucks precum și magazine și chiar un teatru în aer liber iar biletul de access ne-a permis să vizităm insulele. Sunt 6 insule reprezentate: Hawaii, Aotearoa, Fiji, Samoa, Tahiti și Tonga precum și mai multe experiențe separate, despre primii misionari din Hawaii, un canoe uriaș folosit în trecut la navigarea oceanului, ateliere meșteșugărești și un templu tradițional.

Din oră în oră fiecare dintre insule organizează un spectacol specific iar între spectacole, reprezentanții acelei insule oferă mici ateliere sau organizează lecții sau demonstrații de dans, gătit sau cântat în stil tradițional. Am început în Samoa unde am fost întâmpinați cu tradiționalul Alofa! Am văzut cum făceau localnicii focul în cadrul unei demonstrații, am aflat despre tradițiile lor culinare și am descoperit modul în care este procesată nuca de cocos. Aici, doritorii puteau învăța să împletească pești din frunze de palmier, să facă chiar ei focul folosind doar două lemne, să învârtă făclii (neaprinse) dar și să gătească în stil tradițional.

Am continuat cu Hawaii unde am fost primiți cu un călduros Aloha! Desigur aici lecțiile de hula au fost cele mai căutate iar demonstrația culturală ne-a arătat diferențele dintre dansurile tradiționale și hula mai modern, dar ne-a explicat și semnificația mișcărilor și legătura dintre acestea și muzică. Știați că hula este modul tradițional de a spune povești, și de a transmite din generație în generație legendele și miturile tradiționale?

Am insistat ca elevii să vadă măcar două astfel de insule iar mai apoi ne-am despărțit, fiecare având timp suficient să exploreze pe cont propriu sau să-și umple timpul la magazine de suveniruri sau relaxându-se la umbră. Cei mai mulți dintre elevi au continuat totuși să exploreze centrul cultural și nu cred că au fost dezamăgiți ?

Aotearoa sau mai bine zis, Noua Zeelandă: kia ora! Aici nu a lipsit tradiționalul Haka dar și dansurile specifice cu sau fără Poi, o minge legată de o sfoară lungă, și câteva informații despre cultura și civilizația Maori. Spre exemplu, în cultura lor, arborele genealogic se ține folosind structura internă a casei, ramurile fiind stâlpii de susținere ornați, fiecare reprezentând un înaintaș al tribului respectiv. Tot aici a avut loc și o demonstrație de jocuri și lupte. Jocurile au rolul de a-i antrena pe tinerii localnici în arta luptei cu arme tradiționale. Am avut și noi ocazia să participăm la două astfel de jocuri iar Antonio era foarte aproape să câștige!

În Fiji, am fost primiți cu salutul tradițional Bula vinaka! și am aflat despre faptul că există 333 de insule în Fiji dintre care doar 111 locuite fiind totodată cel mai mare grup de insule din Pacific. În Fiji se vorbesc 20 de limbi diferite iar muzica lor este acompaniată de bătăi puternice în pământ folosind bețe goale de bambus. În cadrul prezentării culturale am avut parte de o mică scenetă ce ne-a dus prin transformarea poporului lor prin uniuni tribale. Tot aici am văzut și o cerere în căsătorie, în stil tradițional dar și dansuri tradiționale și tehnici de luptă.

Tonga: Malo e lelei! Mai corect spus, Regatul Tonga, fiindcă este în continuare un regat oferea vizitatorilor posibilitatea să intre într-o copie a casei de vară a reginei, să ia parte la o competiție de aruncare a suliței și să învețe cum se fac țesăturile tradiționale. În urmă cu câțiva ani, chiar regele Tonga a vizitat acest loc și și-a dat acordul să funcționeze sub patronajul său.

În Tahiti, Ia orana, am învățat despre muzică și dansuri tradiționale iar atât doamnele cât și domnii au învățat, ori s-au convins cât de greu este de fapt, dansul lor tradițional. Aici tobele erau folosite din plin iar în mod tradițional aveau tobe de 5-6 metri înălțime, în vârful munților, care sunau atunci când se apropia o primejdie. Pe insulă, doritorii puteau să guste și să afle despre pâinea de cocos, să pescuiască în lagună folosind undițe de bambus și să vadă o ceremonie tradițională de nuntă. Tot de aici pornea și un canoe pe care vizitatorii îl puteau lua pentru a ajunge la începutul centrului cultural.

Cel mai tare m-a impresionat autenticitatea spectacolelor, studenții din insulele respective își prezentau cultura și civilizația într-un mod foarte spectaculos. Totodată, spre deosebire de alte atracții turistice, aici parcă nu existau comercianți peste tot care să încerce să vândă suveniruri ori experiențe, ci pur și simplu, vizitatorii se puteau bucura de experiență. Chiar și lecțiile de ukulele ori tatuajele de război (temporare) erau gratuite. Totodată am observat că fiecare spectacol cultural era puternic dominat de muzică și dans și asta este probabil puntea comună între culturile polineziene.

La finalul zilei, am luat cina la bufetul centrului cultural, fiindcă biletele noastre includeau și asta. Cina a fost foarte variată, de la pește la vită, meniuri pentru copii cu cartofi prăjiți și gujoane de pui, salate, paste, fructe proaspete, înghețată și prăjituri. Ne-am dat o oră pentru masă iar apoi ne-am îndreptat spre ultima atracție a serii – spectacolul Ha: Breath of Life ce urmărește viața lui Mana, trecându-ne din nou prin aceste 6 culturi prin muzică, dans, foc și efecte speciale. În tot acest timp, Mana crește, se maturizează, învață aptitudini necesare vieții, se îndrăgostește și devine la rândul său tată. Ciclicitatea vieții e perpetuă. Spectacolul a durat aproximativ o oră și 20 de minute iar la ieșire ne aștepta autocarul care ne-a adus înapoi în Waikiki.

Am încheiat o zi foarte lungă dar foarte frumoasă! Nu ratați pozele din jurnalul de azi!

Mai multe imagini din a șasea zi a taberei de engleză din Hawaii aici: Album Facebook Tabăra Hawaii

Mahalo!