Ziua 8 – Turul Insulei O’ahu

Iată-ne la sfârșitul primei săptămâni de tabără, iar astăzi, programul nostru a inclus un tur al insulei O’ahu, pentru a învăța despre locurile faimoase și pentru a descoperi câteva dintre secretele acesteia chiar de la un localnic.

La ora 6:50 am fost preluați de la un hotel din apropierea școlii de către Earl, ghidul nostru și șoferul pentru ziua de astăzi. Earl are 67 de ani și este localnic al insulei. Fost militar de carieră, Earl face acum tururi cu turiștii și este ghid pentru aceștia. Totodată, ca un localnic adevărat, este și practicant de surf încă de la vârsta de 9 ani.

Am început cu o discuție scurtă în care ne-a rugat să îl ascultăm atunci când vorbește fiindcă dorește să ne împărtășească multe informații despre casa sa, și despre cultura locului. Am început prin a trece prin Waikiki despre care știm deja că are plajele artificiale. Ceea ce nu știam este că strada de lângă faleză este numită Luxury Road datorită magazinelor de aici.

O’ahu, sau locul de adunare s-a format prin activitatea a doi vulcani, ce au dat naștere la două insule, ce s-au alipit formând actuala insulă. Acest proces a durat aproximativ 3 milioane de ani ? Insula are puțin peste 70 de kilometri lungime și maxim 50 de kilometri lățime. Așadar nu este o insulă mare, însă populația este de aproximativ 1 milion de oameni, două treimi din toți locuitorii statului Hawaii.

Prima oprire a fost la punctul de observație denumit Amelia Earheart Lookout, după faimoasa femeie pilot care printre altele a fost prima persoană ce a zburat singură din Hawaii până pe continentul american – o cursă ce a durat 18 ore. Aici, în acest loc situat la baza muntelui Diamond Head, mulțimea de admiratori s-a adunat pentru a vedea avionul în drumul său.

Diamond Head este un crater vulcanic, numit de localnici Lēʻahi fiindcă muchia sa arată ca înotătoarea dorsală a unui ton. Următoarea oprire a fost la Koko Head, încă un crater vulcanic unde și școala organizează o excursie, traseul montan fiind definit de niște șine vechi de tren care urcă până la crater, pe care doritorii se pot cățăra până sus pentru o priveliște spectaculoasă.

Halona Blowhole, a fost următoarea atracție, o gaură rămasă în râul de lavă ce a creat un soi de geiser. Valurile ce lovesc țărmul creează un efect spectaculos, apa fiind aruncată mulți metri în înălțime. Tot aici am avut ocazia să coborâm pe treptele sculptate în lavă până aproape de ocean pe o micuță plajă superbă.

Am oprit apoi la un nou punct de belvedere pentru a admira priveliștea și Turtle Island, o insulă din larg care arată ca o țestoasă. Mai aproape de noi era un sanctuar pentru animale marine și păsări, iar dedesubt, în golf adesea soseau balene. Noi nu am fost așa de norocoși încât să vedem balene, însă am văzut două adăposturi săpate în munte, ambele de uz militar, folosite pentru a observa coasta și cerul, în cazul unui atac similar celui de la Pearl Harbor, despre care v-am povestit ieri.

Waimanalo, o mică comunitate de localnici este un sătuc simpatic cu o plajă superbă, cu nisip alb. Aici, cei care sunt măcar parțial nativi pot primi teren pentru a-și construi o casă, în concesiune pe 99 de ani pentru numai un dolar pe an. Ne-am aprovizionat cu sandwichuri pentru mic dejun și am repornit la drum.

Șoferul a ținut să ne grăbim. Știa el de ce. Am ajuns la grădina botanică Waimea, cea mai mare din SUA, cu 52 de parcuri tematice și peste 5000 de plante documentate. Florile și arborii erau frumoși, chiar impresionanți însă noi ne-am oprit direct la cascada și locul de înotat. Cu salvamari și veste de plutire obligatorii, aproape toți am intrat în apă. Baia nu a fost foarte caldă, însă a fost revigorantă, cei mai mulți dintre elevi dormind pe drum până aici.

Am rămas la grădina botanica două ore, iar de aici șoferul a luat comenzile pentru prânz și ne-am oprit la un local numit Fumis, pe marginea drumului. Inițial nu ne-a inspirat încredere, până când nu am văzut că întreaga grădină e plină de oameni care iau masa, iar localul servea fără încetare, așadar mâncarea era proaspătă. Creveții, pe care cei mai mulți dintre elevi și i-au comandat, erau cultivați în propria crescătorie, din spatele localului. Delicioși! Alternativele au fost desigur pui sau tăiței în stil asiatic cu legume.

Am pornit după ce am luat masa spre o plantație de nuci macadamia unde am putut gusta din diferitele sortimente. Sărate, cu miere, cu scortișoară și multe altele! Plantația făcea chiar și cafea cu gust de nuci și desigur, vindea produsele în propriul magazin. A urmat apoi plantația Dole!

Știați că Dole a început să crească ananas în Hawaii doar în anii 90? Am aflat totodată că ananasul crescut aici nu pleacă de pe insulă! Trebuie să recunosc că este mult mai dulce decât cel pe care îl cumpărăm din magazinele de acasă. Tot la plantația Dole ne-am distrat și rezolvând labirintul din grădina domeniului pe care se află centrul pentru vizitatori.

Labirintul a fost declarat ca fiind cel mai mare din lume, și cuprinde în jur de 4 kilometri coridoare compuse din peste 14,000 de plante native insulei. Erau 8 puncte ce trebuiau găsite iar biletul de intrare cuprindea o hartă și un joc. Acesta era tipărit cu ora de intrare iar la final, în situația în care se găseau toate cele 8 puncte, casiera tipărea și timpul în care s-a rezolvat labirintul.

Puțin după ora 17 am ajuns înapoi la hotel unde ne aștepta cina: coaste de porc la grătar, cartofi gratinați și salată crocantă, cheesecake și ice tea! Oboseala își spune cuvântul, motiv pentru care majoritatea elevilor s-au culcat mai devreme astăzi, pentru a fi pregătiți de o nouă zi de școală și o nouă săptămână de tabără!

Mai multe imagini din a opta zi a taberei de engleză din Hawaii aici: Album Facebook Tabăra Hawaii

Nu ratați jurnalul din a doua săptămână de tabără!