Ziua 7: A day in the Keys!

Astăzi am avut parte de o zi plină într-adevăr, deoarece am ajuns la doar 90 de mile de Cuba, în cel mai sudic punct terestru al Statelor Unite ale Americii – vorbim aici desigur de zona continentală – nu de Hawaii sau Costa Rica. Ultima frontieră, un oraș ce ne amintește de imaginile din vestul sălbatic combinate cu influențe caraibiene și foarte foarte mulți turiști!

Ziua a început cu o ploaie ușoară și s-a terminat cu o ploaie ceva mai serioasă – dar pentru asta trebuie să citiți până la sfârșit :). La ora 6:45 ne-am urcat în autocarul ce avea să ne ducă în excursia de astăzi. Luis, șoferul nostru, a adunat participanții la excursie, deoarece turul era organizat împreună cu o companie locală, așadar deschis și altor turiști. Ultimul la bord a fost Peter, ghidul nostru poliglot! Peter vorbea limbile engleză, spaniolă, italiană, germană, puțină olandeză, franceză și cine mai știe ce altă limbă! Română nu știa, însă știa despre România destul de multe –  era un ghid pasionat de ceea ce făcea. Pe drum, șoferul a oprit pentru pauză de mic dejun, iar apoi am pornit din nou către destinația noastră.

Florida Keys sunt un șir de insule similar unui arhipelag ce se lungesc înspre sud îndreptându-se spre Cuba. Acestea sunt legate de 42 de poduri rutiere, cel mai lung dintre acestea având 7 mile! Acestea este drumul nou, deoarece vechiul drum, ce este acum închis, a fost construit peste calea ferată – o cale ferată ce a funcționat numai 23 de ani, fiind stricată de un uragan. Pe o parte a drumului, această veche șosea merge în paralel cu drumul cel nou, iar o astfel de construcție cu siguranță era impresionantă la începutul secolului 19.

În total am parcurs astăzi aproximativ 120 de mile pentru a ajunge la Key West, cea mai faimoasă dintre insule, poziționată totodată cel mai la sud. Insula are un aeroport internațional, zona comercială, rezidențială și desigur foarte foarte multe hoteluri în zona turistică. Insula nu are nici o plajă naturală, pietrele ce formează insula regăsindu-se și în apa de la malul acesteia.

Și pentru că totul este mai mare în America, iată o statistică interesantă: Key West are 25,000 de localnici, însă atrage în fiecare an peste 3,000,000 de vizitatori!!! Nu e de mirare că foarte multe dintre locurile văzute astăzi aveau un aer turistic. Key West a fost foarte faimos la începutul secolului XIX pentru fabricarea de trabucuri generând venituri într-atât de mari încât era orașul cu cel mai mare venit pe cap de locuitor din SUA. Apoi, Marea Recesiune a falimentat orașul ce a ramas în ruină, fără nici un fel de activitate economică notabilă aproximativ 15 ani, până la încheierea războiului, când a fost revitalizat ca o destinație turistică. Un personaj important ce a ajutat fiind Ernst Hemingway, ce a locuit aici în anii ’30.

Odată ajunși la destinație ne-am împărțit în trei mini-grupe, în funcție de activitatea preferată de fiecare, așa încât să avem parte atât de activități pe uscat, cât și pe apă sau de ce nu, în apă! Astfel o parte a elevilor și-au ales un tur cu barca cu fund de sticlă, alții au optat pentru snorkeling, în timp ce al treilea grup a ales parasailing. Poate vă întrebați de ce snorkeling și de ce barcă cu fund de sticlă? Ei bine, aflați că la 7 mile sud de Key West se întinde a treia cea mai mare barieră de corali din lume, care este totodată considerată încă a fi vie – ceea ce înseamnă că este în creștere. Aici se pot regăsi peste 500 de specii de pești și animale marine!

Toată lumea a fost extrem de încântată de activitățile la care au participat alegându-ne cu experiențe cu adevărat memorabile și reușind totodată sa observăm una dintre minunile naturale ce se regăsesc în apropierea acestui orășel-stațiune din sudul statului Florida.

Prin oraș, pe lângă restaurantul ales de fiecare pentru a lua prânzul, am putut admira localurile colorate ce aduc aminte de saloanele din Vestul Sălbatic, cu muzică live și foarte mulți clienți, terasele din port, casa lui Hemingway, Muzeul de Artă și Meșteșuguri, Muzeul Farurilor Maritime, dar și cel mai sudic punct al insulei, marcat de o baliză unde desigur, coada pentru poză era foarte lungă 🙂

La ora 17:30 ne-am reîntâlnit cu toții după ce pe parcursul zilei ne-am intersectat itinerariile de câteva ori, iar la ora 17:45 autocarul ne-a luat pentru a ne aduce înapoi în campus.

Drumul a durat 3 ore, timp în care am putut să ne odihnim după această zi foarte plină!

Am ajuns chiar la timp în campus deoarece Miami s-a hotărât să ne arate ce înseamnă o ploaie tropicală – și revenind la ideea că în America totul este mai mare, și această ploaie a fost una impresionantă – însă dupa aproximativ 10 minute ploaia s-a oprit și atmosfera orașului a revenit la normal.

Mâine vom explora Parcul Național Everglades! Nu ratați jurnalul!