Ziua 13 – Absolvire, karaoke & muzeul TeamLab Planets Tokyo

Iată că a sosit și ultima zi petrecută în Tokyo, mâine grupul urmând să își înceapă călătoria înapoi spre România. Două săptămâni au trecut cât am spune…Tokyo 😁iar astăzi am avut câteva obiective importante de bifat: tinerii au încheiat cursurile de limba japoneză cu o mică ceremonie de absolvire, apoi ne-am distrat la o sesiune de karaoke, am mâncat împreună cina la un restaurant din centrul districtului Shibuya și am încheiat seara cu o vizită la spectaculosul muzeu TeamLab Planets Tokyo – cel mai vizitat muzeu din lume la ora actuală.

Am început desigur ziua cu micul-dejun, la aceeași oră matinală ca și ieri, pentru că și astăzi dimineața era programată pentru cursuri în cadrul grupului nostru. Din ce în ce mai punctuali, am ajuns la școală cu 20 de minute înainte de începerea cursurilor astfel că tinerii au mai avut timp pentru o cafea sau o gustare.

Pentru prânz ne-au fost oferite ultimele vouchere pentru bento box, însă în pauza programată pentru masă am aflat că de fapt tinerii mâncaseră deja. Studiind săptămâna aceasta parte de mâncare, meniu culinar, conversații legate de acest subiect, profesoara le-a făcut o surpriză tuturor și i-a invitat la McDonald’s pentru prânz, unde fiecare a trebuit să comande în japoneză ce dorește să mănânce. S-au și descurcat foarte bine, desigur. Felicitări, tuturor! 🥳 Profesoara le-a și plătit produsele comandate, dar toată lumea a primit și voucherul pentru bento box, în cazul în care comanda făcută nu a fost suficientă. 😊

După prânz, la ultima lecție de japoneză din această tabără, tinerii au primit portofoliile academice, conținând raportul de curs și certificatele de participare. Vă împărtășesc cu mândrie că toată lumea a avut prezența de 100%, iar rezultatele au fost dintre cele mai bune pentru nivelul lor. Bineînțeles, acest lucru se datorează atât profesoarei de la clasă – pe care toată lumea o îndrăgește foarte mult, dar și motivației și perseverenței lor în a studia cât mai mult despre această limbă captivantă. Încă o dată, felicitări! 👏🏻👏🏻👏🏻 Profesoara de la clasă a fost și ea emoționată, mărturisindu-le celor aflați în această grupă de absolvire că a fost o plăcere să lucreze cu ei și că speră să îi revadă în viitorul apropiat.

Tinerii și-au luat rămas-bun de la colegii de grupă, iar după ce am făcut câteva poze, ne-am reunit pentru a ne întâlni cu Cece – cea care avea să ne conducă la sesiunea de karaoke programată astăzi pentru noi. După o plimbare lejeră de 10 minute în zona Shibuya, am ajuns la destinație, unde o cameră de karaoke a fost rezervată doar pentru noi pentru aproximativ 3 ore. 😁

Mai întâi , ne-am aprovizionat cu sucuri, cafea sau ceai, și înghețată de pere sau vanilie, iar apoi ne-am făcut comozi în camera 410. După ce s-au orientat puțin și au înțeles cum funcționează consola de control pentru muzică, tinerii au dat startul distracției și au cântat diferite melodii cunoscute. Câteva dintre fete au ales să mai iasă la o plimbare în zona Shibuya, iar noi ceilalți am continuat sesiunea de karaoke până la ora 17:30, când am fost anunțați că timpul s-a încheiat.

Ne-am reunit cu toții în fața localului, unde ne aștepta Cece, care ne-a condus mai departe la restaurantul unde aveam rezervare pentru cina de rămas-bun din partea școlii. Situat tot în zona Shibuya, la 10 minute distanță de localul pentru karaoke, restaurantul servește diferite tipuri de preparate internaționale sau locale, în regim all you can eat. Ne-am bucurat să aflăm că Cece ni se alătură pentru cină, deoarece ea ne-a putut face și diferite recomandări în acest sens. Fiecare a încercat așadar ce a dorit, de la pui gătit în diferite moduri și cartofi prăjiți, la edamame și salată în stil japonez, sashimi, dumplings, iar la desert budincă din mango, matcha sau migdale.

Întrebați de Cece care a fost partea lor favorită a acestei experiențe, majoritatea au spus că întrega experiență este una memorabilă, Mara și Corina mărturisind că momentul îmbrăcării kimonoului rămâne aproape de sufletele lor, iar Anne își va aminti cu drag de lecțiile de japoneză și profesoara Honoka. 💕

Am încheiat desigur cu o poză de grup, mulțumindu-i lui Cece pentru companie, informații și recomandări. 🤗 Și pentru că cina a durat mai puțin decât ne-am așteptat inițial, tinerii au mai explorat pentru încă o jumătate de oră zona Shibuya, mai ales că se înserase și atmosfera era cu totul alta. Poate că vă întrebați de ce așa multă plimbare în Shibuya – și noi ne mai întrebam uneori, însă este un loc atît de dinamic, vibrant, plin de magazine, localuri, oameni de tot felul, încât de câte ori l-ai explora – de fiecare dată îl redescoperi măcar puțin mai diferit, dacă nu cu totul altfel. 😁 Spre exemplu, când am ieșit de la sesiunea de karaoke, chiar în fața localului, am asistat la o paradă a unei echipe de bachet, cu majoretele și mascota defilând pe stradă, însoțiți de o mulțime de fani; mai târziu, într-o altă zonă un tânăr oferea îmbrățișări gratuite, în timp ce altul cânta, reclamele luminoase furau privirile tuturor, în timp ce localnicii se grăbeau poate spre casă, netulburați parcă de tot ceea ce îi înconjoară. 😊

Ne-am reunit apoi și am spus – la revedere, Shibuya! pe curând! – iar apoi ne-am îndreptat către stația de tren pentru a pleca spre TeamLab Planets, ultimul nostru obiectiv din această seară. La jumătatea traseului, când ne apropiam de stația unde urma să schimbăm trenul, ecranele tuturor persoanelor din vagonul nostru, inclusiv ale noastre, au început să sune – fiecare primind o avertizare de cutremur, care pe moment ne-a speriat puțin. Lumea din jurul nostru părea să nu fii primit același mesaj ca și noi, atitudinea lor rămânând neschimbată. Pentru a mă asigura că totul este în regulă și că putem continua traseul am sunat-o pe Cece, care mi-a spus că noi ne aflăm într-o zonă mult mai îndepărtată decât cea în care se anunțase cutremurul și că dacă trenurile sunt în mișcare, atunci nu avem motive să fim speriați. În orice caz, japonezii sunt foarte bine pregătiți în acest sens și cu siguranță, în cazuri de urgență, există instrucțiuni clare ce sunt prezentate tuturor. Le-am comunicat tuturor cele aflate și i-am rugat să decidă dacă doresc să continuăm drumul spre muzeu sau doresc să mergem spre reședință, decizia finală fiind aceea că vom continua spre muzeu.

Și foarte bine am făcut! TeamLab Planets este un muzeu deosebit ce prezintă o adevărată călătorie prin arta digitală și senzorială. Expoziția este creată într-un mod inedit, vizitatorii fiind rugați să exploreze spațiul desculți pentru a crea o conexiune mai accentuată cu instalațiile, mai ales că în unele zone se trece prin apă.

Am respectat și noi întocmai instrucțiunile oferite la intrare, și după ce ne-am descălțat și ne-am lăsat lucrurile într-un dulap la intrare, am intrat pe rând în cele 6 spații ale expoziției, dintre care cele mai spectaculoase au fost: Infinite Crystal Universe – unde luminile și oglinzile creează iluzia infinitului; Drawing on the Water Surface – unde am putut interacționa cu arta reprezentată în apă până la genunchi; Floating in The Falling Universe of Flowers – unde ne-am întins pe jos pentru a admira imaginile ce se proiectau în întreaga cameră, ce părea că se mișcă; Expanding Three-Dimensional Existence in Transforming Space – o camră plină cu sfere de lumină, asemănătoare unor mingi imense colorate pe care le puteam muta dintr-o parte în alta și Floating Flower Garden – instalația cea mai populară poate – o încăpere plină cu flori naturale, unde te simți ca într- o adevărată poveste – lăsând la o parte desigur faptul că probabil avem câteva zeci de poze pe telefoanele noastre doar din această vizită captivantă.

La ora 22:00 ne-am reunit cu toții în fața muzeului, pentru o ultimă poză de grup (pe ziua de astăzi 😁) după care am pornit spre reședință, plănuind deja organizarea bagajelor. Plecarea va fi destul de matinală, însă noi suntem obișnuiți deja să ne trezim devreme – în special în Tokyo. 😉 Pe curând!

Mai multe imagini din a treisprezecea zi de tabără puteți vedea aici: Album Facebook Tabără Japonia